Cum sa ai o viata mai sanatoasa

Intr-o lume plina de stres, inalta tehnologie si viteza, avem nevoie, saptamanal, de 24 de ore de timp liber. Trebuie sa ne odihnim pentru a scapa de o parte din andrenalina corpului nostru, radacina multor probleme moderne de stres.

Intr-o singura zi, inima bate de 100.000 de ori, iar sangele parcurge aproape 30 de milioane de kilometri de artere, vene si capilare. Rostim aproximativ 4000 de cuvinte, respiram de circa 20.000 de ori, mobilizam grupele musculare majore de 750 de ori si punem la lucru circa 14 milioane de celule nervoase. Este limpede ca avem nevoie de odihna.

Se pare insa ca, de-a lungul timpului, oamenii au incercat si alte ritmuri in afara de clasicul cinci zile de munca si doua de odihna.

In 1793 francezii au adoptat un calendar care, avea 12 luni a cate 30 de zile fiecare.

Muncitorii lucrau noua zile si se odihneaua in ziua a zecea. Curand ei au renuntat la aceasta metoda, considerandu-o nepotrivita. Un motiv a fost faptul ca muncitorii nu vroiau sa lucreze noua zile inainte de a primi odihna.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, SUA si Marea Britanie au crescut productia de materiale de razboi. Multe uzine au crescut programul la 74 de ore de lucru pe saptamana.

In scurt timp si-au dat seama ca, de fapt, angajatii lor lucrau in medie doar 66 de ore. Aceiasi muncitori erau nemultumiti de faptul ca se simteau iritati si aveau moralul scazut. Astfel, a crescut numarul accidentelor de munca si superficialitatea.

In consecinta, proprietarii de uzine au scazut numarul de ore de lucru pe saptamana. In SUA, unele uzine au angajat mai multi lucratori, iar altele au introdus trei schimburi de cate opt ore, in loc de a creste durata de munca a unui singur schimb.

Care au fost rezultatele? Productia a crescut, rebuturile au fost mai putine, a scazut rata absentarii si moralul a crescut.

In Marea Britanie, cand s-a redus numarul de ore de lucru la 48 pe saptamana (opt ore pe zi, sase zile pe saptamana), productia a crescut.

Britanicii au mers mai departe si au declarat atunci o zi de odihna pe saptamana si le-au dat muncitorilor doua saptamani de vacanta, anual.
Ideea de odihna, o zi intreaga din sapte, este la fel de veche ca si omenirea.

Adevarata odihna regenereaza, ofera conditii pentru reacumularea a aceea ce s-a consumat. Somnul reprezinta un aspect important al odihnei, intrucat multe functii ale organismului se regenereaza in timpul lui.

Dar odihna inseamna mai mult decat somn: inseamna relaxare, schimbarea tipului de activitate, iesirea de sub presiunea problemelor de la locul de munca.

Odihna poate fi si o plimbare in aer liber sau orice altceva care poate limpezi mintea si relaxa muschii.

Diverse studii au aratat ca sistemul nervos functioneaza cu randament maxim dupa o noapte de somn. Aceast lucru explica de ce capacitatea de intelegere si de patrundere a lucrurilor mai profunde, complexe si abstracte, este mai mare dimineata decat seara.

Fiinta umana are nevoie in medie de 8 ore de somn pe zi, iar cand durata somnului este prelungita cresc semnificativ atat atentia cat si performantele intelectuale, emotionale si fizice pe timpul intregii zile.

Somnul insuficient pe termen scurt duce la degradarea treptata si cumulativa a performantelor intelectuale, atentiei si comportamentului.

In acelasi timp reduce viteza de reactie la evenimente, se reduce vigilenta, gandirea devine inceata si confuza si creste durata rezolvarii problemelor.

Somnul insuficient pe termen lung genereaza si agraveaza problemele de sanatate, scurtand astfel speranta de viata.

Volumul mare de munca duce la un nivel de stres sporit care determina la randul sau aparitia unor boli.

Un studiu aparut in decembrie 2007 arata ca stresul dauneaza sanatatii considerabil mai mult decat se crezuse pana acum. El deterioreaza toate componentele unui organism, de la gingii la inima, si ii face pe oameni mai predispusi la o serie de boli, de la banalele raceli la cancer.

Fie ca sunteti angajat, fie ca sunteti patron, munca va poate acapara in mod aproape irezistibil.

Prelungirea programului de lucru poate sa inceapa cu o ora-doua in mod ocazional, pentru ca in cele din urma sa va lipseasca cu totul de viata personala. Trebuie sa realizati ca acesta este un curs extrem de nefast.

Medicii ne recomanda sa nu renuntam la pauza de masa sau la celelalte pauze la care avem drept. Nu nesocotiti timpul necesar pentru odihna zilnica, fie somn, fie odihna activa.

Oricat ar fi de importante afacerile sau cariera, respectati timpul dedicat pentru refacere si dezvoltare personala.

inapoi