Enigmele somnului

Se apreciază ca cca. 30% din populaţia globului suferă de tulburări de somn - somnolenţă, insomnie, tulburări de respiraţie, o adevărată epidemie a acestor tulburări care ameninţă starea de sănătate şi calitatea vieţii. Este principalul motiv pentru care dr. Wiliam Dement (SUA) a propus ca 14 martie să fie declarată "Ziua mondială a somnului" pentru a atrage atenţia că "bolile de somn pot fi prevenite şi tratate in intreaga lume". O frumoasă coincidenţă a făcut ca in ziua de 14 martie, in amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Romane, profesorul Jean Askenasy (Israel) să lanseze lucrarea "Enigmele somnului", apărută la Editura Viaţa Medicală Romanească.

In deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Romane, şi-a exprimat bucuria reintalnirii cu prof. Jean Askenasy, prilejuită de o nouă apariţie editorială, la puţin timp după lansarea altor două cărţi - "Creierul şi universul său" şi "Minimul necesar despre conştiinţă pentru un intelectual din mileniul trei". Lucrarea "Enigmele somnului", densă in informaţie ştiinţifică la zi, cu prezentarea rezultatelor cercetărilor proprii, armonios integrate intr-un orizont cultural, se adresează  specialiştilor, dar şi unui public larg interesat de relaţia dintre somn şi starea de veghe. De ce enigmele somnului? Pentru că deşi nu s-a descoperit funcţia principală a somnului, cercetările din domeniul neuroştiinţelor din ultima jumătate de veac au condus la o serie de concluzii.

Intre ele, profesorul Jean Askenasy subliniază că somnul asigură omului capacitatea de a-şi relua starea de veghe, de a intampina a doua zi plin de energie, cu cunoştinţele dobandite in ziua precedentă consolidate prin ştergerea din memorie a datelor inutile. De altfel, Rechtscahffen a demonstrat, pe experienţe pe 500 de şobolani, că privarea de somn induce moarte in cca. o lună şi jumătate. "Somnul, alături de oxigen, aer şi hrană este cel de al patrulea element esenţial pentru viaţă şi nu intamplător ne petrecem o treime din viaţă in somn pentru  că altfel nu am putea trăi". Intr-o clasificare internaţională a tulburărilor de somn, elaborată in anul 2007, sunt inregistrate 110 boli. Şi cu toate acestea, "atenţia pe care i-o acordăm este de numai 1%". Mai mult, la peste 60% din populaţie persistă prejudecata că a te plange de tulburări de somn este oarecum jenant, fiind o problemă foarte personală. "Multe dintre tulburările somnului depind de anumite caracteristici de personalitate, de comportamentul fiecăruia, de stres şi de activităţile cotidiene. In măsura in care se cunoaşte acest lucru, se poate preveni imbolnăvirea".

Prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Romania, aprecia lucrarea ca o contribuţie in domeniul somnologiei pe plan internaţional. Cartea este deosebit de utilă pentru că oferă o analiză foarte bună, sistematizată a tulburărilor de somn incă prea puţin cunoscute şi care au consecinţe dintre cele mai triste. "Parcurgand cartea Profesorului Jean Askenasy devenim mai avizaţi asupra acestor boli atat ca medici, pentru aceia dintre noi care practică neurologia, cat şi pentru medicii care practică medicina generală şi, de ce nu, pentru alte specialităţi, ca cititor pentru cei care au curiozitatea să citească această carte".

In acest sens, prof. dr. Irinel Popescu a mărturisit că a fost plăcut surprins să afle că cercetările intreprinse de prof. Jean Askenasy "au dovedit că somnul cu mişcări oculare rapide" are un rol important in consolidarea indemanării manuale insuşite in starea de veghe, o informaţie deosebit de utilă pentru instructori. Intre contribuţiile de valoare aduse de distinsul neurolog reţinem cercetările făcute in contextul dramatic al războiului din Golf, anume atacul cu rachete impotriva Israelului. Ineditul acestor cercetări constă in faptul că ele au fost făcute nu după război, ci chiar in timpul războiului şi rezultatele publicate in prestigioase reviste internaţionale de specialitate au devenit de interes şi pentru americani in timpul dramaticelor evenimente din 11 septembrie 2001.

Cum somnul "activ, cu mişcări oculare rapide" nu poate fi despărţit de vis, Profesorul ii dedică un intreg capitol şi, in curand, o intreagă lucrare care va apărea la Editura Viaţa Medicală Romanească. "Ipoteza biologică a analizei şi sintezei somnului vine să elucideze credinţa filosofului Schopenhauer care consideră visul ca o nebunie scurtă şi nebunia ca un vis lung... Sunt cuvinte care reprezintă cam 50% din neurologia contemporană asupra viselor". Cu generoase trimiteri in religie şi istoria artei se demonstrează că "dinamica visului este cu totul alta decat dinamica gandirii raţionale, de logică, de ceea ce suntem obişnuiţi să facem in starea de veghe". La fel de necesar ca şi somnul, visul este intim corelat şi cu creativitatea, exemplu concludent fiind cel al lui KekulŽ, care a descris structura hexagonală a benzenului in urma unui vis. Capitole importante din carte sunt dedicate insomniei, somnolenţei, sforăitului şi apneei, relaţiilor dintre somn şi activitatea sexuală, somnul şi varsta, somnul şi mediul inconjurător, somnul şi moartea, somnul şi justiţia, somnul şi Vechiul Testament. O bogată bibliografie oferă celor interesaţi posibilitatea de a consulta şi alte lucrări dedicate acestei discipline medicale, "căreia trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită".

Profesorul Jean Askenasy subliniază: "Am dedicat această carte Profesorului meu Oscar Sager, continuand, după moartea sa, cinstirea maestrului său, Gheorghe Marinescu, prin discipolii săi". Amintind numele şi contribuţia fiecăruia, descriind pe larg realizările ştiinţei somnului şi propriile cercetări, inţelegem că "s-a deschis un capitol important in descrierea unor soluţii de viaţă"

inapoi