Despre trezire, somn si ceasul biologic

Traim in prezent intr-o lume din ce in ce mai artificiala. Electricitatea si sistemele moderne de iluminat ne permit a continua activitatile noastre atat ziua, cat si noaptea, fara a fi "sclavii" luminii solare, putand a calatori pana la antipozi in cateva ore, ceea ce era imposibil si de negandit la inceputul secolul trecut. Ori, fiinta umana (ca si majoritatea animalelor) are un "ceas intern, un ceas biologic" ajustat ritmului zilei si noptii, creierul uman avand capacitatea indurarii alternantei celor trei stari de veghe principale anume: trezirea, somnul si visul. Daca functiunile somnului si trezirii sunt cunoscute, dimpotriva, functiunile celei de a treia stari a creierului, care este visul, ramane una din enigmele cele mai iritante ale biologiei umane.

Din curiozitatea aflarii acestei ENIGME, care priveste tot OMUL, am pornit spre cercetarea unor materiale publicate (carti, reviste, internet), afland cele ce urmeaza. Citind cartea "Paradoxe du sommeil", autor Michel JOUVET, neurobiolog francez (n.1925) la Lons de Saunier, considerat ca unul din pionierii "Hipnologiei", Membru al Acadeiei de Stiinte franceze in 1977, distins cu Medalia de aur CNRS in 1989 (Centrul national de cercetari stiintifice, cel mai important organism de stat din Franta, fondat in 19 Octombrie 1939). Printre altele, M.JOUVET, propune teoria speculativa, precum ca "functiunea visului ar fi o reprogramare neurologica iterativa pentru prezervarea la indivizi ereditatea psihologica la baza personalitatii sale".

Din cele scrise de M.Jouvet, precum si din cercetarile echipei de biologi de la Spitalul Sacré-Coeur din Montréal, condusa de M-me Marie DUMONT, biolog, rezulta ca "Somnul este o pierdere a cunostintei, fara a pierde insa receptiile senzitive cu lumea exterioara, acompaniat de o diminuare progresiva a tonusului muscular, care survine la intervale regulate". S-a mai stabilit ca, "Alternanta trezire/somn/", corespunde unuia din ciclurile fundamentale la animale - ritmul circadian. La specia umana, somnul ocupand aproape o treime din viata sa.

Acest "ceas biologic" (l'horloge biologique), este ascuns in circumvolutiunile creierului, cele care controleaza somnul, apetitul, temperatura corpului, secretiile hormonale etc. Dupa cercetarile celor enuntati, ar fi posibil sa se "modifice ora ceasului biologic, modificand iluminarea". Dupa Marie Dumont, reajustarea ceasului intern trece prin ochi, motivand aceasta, afirmand ca, "pe retina ochiului, celulele ale caror singura functiune este de a ajusta ceasul intern, care este situat in hipotalamus, glanda care se gaseste la baza creierului". Dar, se atrage atentia ca "semnalul luminos trebuie sa parvina la creier la un moment precis al ciclului sau circadian".

Se mai stie ca la sfarsitul fiecarei zi, temperatura corpului scade putin cate putin sub efectul melatoninei, care nu este altceva decat hormonul somnului. Ori, la sfarsitul noptii, este un punct-pivot unde temperatura incepe sa urce din cauza unui alt hormon, mai stimulant, anume CORTISOLUL. Reteta D-nei M.Dumont este simpla, dupa teoria sa si anume ca, fiecare dintre noi trebuie sa-si identifice punctul-pivot personal, adica doua ore inaintea momentului obisnuit de trezire, adaugand ca "nu este suficient sa transpozam acest punct-pivot in fusul orar al unei destinatii unde vrem sa ne deplasam". Pentru o calatorie catre Est, trebuie avansat "ceasul intern biologic" si a se expune la lumina DUPA ora fatidica. Dar pentru o calatorie spre Vest, este contrariul, trebuie sa ne expunem la lumina INAINTEA punctului-pivot pentru a da inapoi "l'horloge biologique". O alta solutie experimentata: "de ce sa nu ne ajustam ceasul intern inainte de a pleca intr-o calatorie, in functie de diferentele orare?" In acest fel se pot evita decalajele orare, care ne pot impiedica sa activam dupa cum ne-am propus, fiind obligati "sa dormim ziua si sa fim treji noaptea" sau invers.

Michel Jouvet, mai confirma ca ciclul trezire-somn, la majoritatea speciilor, este sub dependenta ritmului numit "nycthéméral", nictemeral, (cuv.gr.nuktos=noapte, hemera=zi), acest ritm actionand ca sincronizator sau timp dat asupra unui h.b. intern situat in hipotalamus, care primeste informatia luminoasa pe cai venind de la retina. Acest h.b. intern, in lipsa sincronizatorului extern, de exemplu o zi prelungita intr-un adapost intunecat sau intr-o pestera etc., functioneaza cu o mica intarziere sau un avans asupra ritmului de 24 ore, deci aproape 24 ore (circadiene), de unde si termenul de ritm circadian. Ori, acest h.b. tine sub dependenta sa numeroase alte "ceasuri" care controleaza sinteza enzimelor si a hormonilor, temperatura centrala a corpului uman si indirect ritmul de trezire si de somn.

Constatarile celor autorizati si enumerate mai sus foarte succint, nu au avut importanta altadata, dar civilizatia industriala cu ritmul de lucru cunoscut in prezent, aparitia Jet-urilor si a calatoriilor intercontinentale, au plasat creierul uman in conditii pe care evolutia umanitatii nu le-a prevazut. Astfel, daca un calator pleaca din Lyon pentru a ajunge la Los Angeles pastreaza un ritm circadian endogen al ceasului sau biologic intern, pana cand va primi informatiile zi-noapte decalate cu 8 sau 9 ore, rezultand o desincronizare intre necesitatea lui de somn sau de trezire si timpul legal, de unde apare trezirea in mijlocul noptii si adormirea in timpul zilei. Aceste desincronizari intre orologiul circadian endogen si timpul real poate antrena, mai cu seama daca ele se repeta deseori, o dereglare a ciclului trezire-somn, deseori depresiuni. Daca ritmul circadian comanda alternanta trezire-somn, este un ritm ultradian de ordinul a 90 minute care regleaza periodicitatea somnului paradoxal. La om, este posibil ca acest ritm ultradian sa fie expresia unui ritm fundamental (Basic Rest Activity "BRAC"). Acest ritm va fi atunci predominant la nou-nascuti, dar va fi apoi mascat in cursul trezirii la adult.

Fata de toate aceste analize si constatari de catre cei in drept, se intelege astfel cat este de important, in ergonomie si in clinica, de a se urmari posibilitatea asincroniei antrenate de orarele alternante sau repetarea calatoriilor intercontinentale.

inapoi